Elisabeta Isanos

Reveriile Unei Plimbarete Cu Satelitul Elisabeta Isanos

A Satellite Rider's Reveries. A European Dream

This book is in Romanian. It is a philosophical novel recreating the author's grandmother's journey to the amazing city of Vienna and offering lots of reflections on the meaning of history, time, and a kind of spiritual geography. The author, Elisabeta Isanos, is a refined poet and essayist, daughter of the prestigious writer Eusebiu Camilar and the highly praised, very important poet Magda Isanos.

In Reveriile unei plimb?re?e cu satelitul, poeta ?i prozatoarea Elisabeta Isanos reface c?l?toria de tinere?e a bunicii sale din Bucovina la Viena, privind totul de sus, dintr-un satelit imaginar.
Nara?iunea ?i evocarea se impletesc cu eseul filosofic, astfel incat cititorul este cucerit de semnifica?iile profunde ale reflec?iilor ?i medita?iilor autoarei, care se revel? intr-un fascinant caleidoscop de idei ?i simboluri.
Spune autoarea:

Un proiect asem?n?tor cu acela al c?l?toriei bunicii nu ar avea rost; cine ?i-ar mai propune azi s? se duc? pe jos spre ora?ul imperial? Ce pelerin ar mai vrea s? str?bat? cate treizeci de kilometri pe zi, pentru a parcurge in circa o lun? distan?a de aproape o mie de kilometri dintre cele dou? ora?e, cand ar putea ajunge in dou?sprezece ceasuri cu ma?ina, cu o vitez? constant? de peste optzeci de kilometri pe or??
Am citit nu demult despre un tan?r francez, FranCois-Joseph de Villemagne, care a mers pe jos pan? la Ierusalim, un „hagiu" modern, al c?rui drum, cu osteneala ?i suferin?ele lui, se justific? prin ?inta aleas?. La fel de indrept??it? prin scop a fost, pe vremuri, ?i c?l?toria bunicii la Viena, un pelerinaj care merita efortul prin str?lucirea ora?ului c?tre care se indrepta. Azi nu ?tiu dac? ar mai fi la fel. Viena nu mai r?spande?te magnetismul de odinioar?.
C?l?toria bunicii a fost un succes sau un e?ec? Dac? m? gandesc la imprejur?ri, pare s? nu fi fost reu?ita visat?. Dac? iau in seam? faptul c? a ?inut-o minte pan? la moarte ?i i-a r?mas mereu motiv de mandrie, cred c? a fost cea mai interesant? ?i mai vie perioad? din via?a ei. Poate c?, uneori, cand avea pu?in? tihn?, se mai gandea la cele v?zute ?i intamplate pe drum. Nu ?tiu dac? obi?nuia ?i ea s? spun? „ Cand am fost eu la Viena...," cum bunica din partea cealalt? a Prutului repeta: „ Cand am fost eu la Constantinopol...," evocand, ori de cate ori venea vorba de vreo ?ar? str?in?, unicul ei voiaj mai lung. Totu?i, la un moment dat, amandou? bunicile mele ?i-au dat seama c? nu mai interesa pe nimeni ce aveau ele de spus. ?i despre Constantinopol, ?i despre Viena, ap?ruser? intre timp alte amintiri, din ce in ce mai proaspete ?i mai vii.
Bunica mea sucevean? nu a mai avut nici timp, nici ocazii pentru asemenea pove?ti. Poate c? ?i despre Viena ii spusese tat?lui meu, intr-un moment propice, doar atat, cu concizie antic? „am fost ?i am v?zut." Nu a avut vreme, pentru c? via?a bunicii bucovinensis n-a fost nici vesel?, nici dulce, iar ora?e str?lucite nu a mai v?zut niciodat?. Mi-a r?mas mie in seam? s?-i inventez povestea.

Elisabeta Isanos